Cu siguranță ai auzit persoane spunând „este bipolar!” atunci când vorbesc despre un alt individ. Poate că multe dintre stările tale diverse te fac să crezi că suferi de această boală. De multe ori, se folosește acest termen fără a se cunoaște cu adevărat ce este tulburarea bipolară și cât de serioasă poate fi această afecțiune. De aceea, articolul de mai jos vine în ajutorul tău cu explicații concrete pentru a înțelege caracteristicile unei persoane diagnosticate și multe informații utile despre tulburarea bipolară.
Cuprins:
1. Tulburări bipolare – ce sunt?
Primul lucru pe care trebuie să îl înțelegi este ce este tulburarea afectiva bipolară. Așadar, această afecțiune determină schimbări în dispoziția, energiea și nivelul de activitate ale individului. O persoană poate experimenta cel puțin un episod de dispoziție „înaltă”, cunoscut sub numele de manie sau hipomanie, urmat de obicei de o perioadă de dispoziție „scăzută” sau depresie.
Totuși, ce înseamnă că o persoană are episoade care alternează între stări de dispoziție înalte și scăzute? Ei bine, se pot observa schimbări în nivelul de energie, orele de somn, capacitatea de concentrare și alte caracteristici. Toate aceste pot avea un impact semnificativ asupra comportamentului unei persoane, a muncii lor, a relațiilor cu cei din jur și a altor aspecte ale vieții. Unele aspecte ale tulburării bipolare pot genera o senzație de bine. În timpul unei stări de dispoziție înaltă, persoana poate deveni mai sociabilă, mai vorbăreață și mai creativă. Cu toate acestea, starea de dispoziție înaltă este puțin probabil să persiste în mod constant. Chiar și atunci când persistă, îi poate fi dificil individului să își mențină atenția sau să își ducă la bun sfârșit planurile.
Între episoade, starea de dispoziție a persoanei poate rămâne stabilă timp de luni sau ani, în special dacă respectă un plan de tratament. Desigur, acest lucru implică identificarea simptomelor de tulburare bipolară și diagnosticarea de un psihoterapeut. Acest pas poate fi făcut asistând la ședințe de psihoterapie individuală pentru adulți.
Tratamentul permite multor persoane cu tulburare bipolară să își continue activitățile profesionale, să studieze și să ducă o viață plină și productivă. Cu toate acestea, există riscul ca atunci când tratamentul îi ajută pe oameni să se simtă mai bine, să renunțe la medicație, ceea ce poate duce la reapariția simptomelor.
Atenție! Majoritatea oamenilor trec prin schimbări ale stării de spirit la un moment dat, însă cele asociate tulburării bipolare sunt de cele mai multe ori foarte intense și nu se compară cu schimbările obișnuite de dispoziție și pot fi însoțite de alte simptome.
1.1. Tulburarea afectiva bipolară – epidemiologie
Tulburarea bipolară poate avea un impact semnificativ asupra vieții zilnice a individului, însă severitatea acestui impact variază de la o persoană la alta. Totuși, cu un tratament și sprijin corespunzător, mulți oameni cu această afecțiune pot trăi o viață plină și productivă.
De obicei, diagnosticul de tulburare bipolară este stabilit în jurul vârstei de 25 de ani, dar simptomele pot să apară în adolescență sau mai târziu în viață. În unele cazuri, tulburarea bipolară poate să se manifeste și la copii sau să apară la femei în timpul sarcinii sau imediat după naștere. Această afecțiune afectează atât bărbații, cât și femeile în mod egal în ceea ce privește incidența. Totuși, în cazul tulburării bipolare simptomele pot fi distincte, la fel și evoluția bolii.
Tulburarea bipolară, în special forma severă (tipul I), are o puternică influență genetică. Studii de familie sugerează că mai multe gene de efecte moderate joacă un rol în această tulburare. Cercetările genetice identifică regiuni cromozomiale legate de tulburarea bipolară și se fac progrese în identificarea genelor candidate în aceste regiuni.
1.2. Tulburarea bipolară – tipuri
Există mai multe tipuri de tulburare afectivă bipolară și simptome ale acestora:
Tulburarea bipolară de tip I
Pentru a fi diagnosticată cu această formă, o persoană trebuie să fi experimentat cel puțin un episod maniacal. De asemenea, este posibil să fi avut și un episod depresiv major anterior. Este important ca medicul să excludă alte tulburări, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea delirantă, înainte de a stabili un diagnostic.
Tulburarea bipolară de tip II
În acest caz, perioadele de hipomanie sunt prezente, dar depresia este adesea starea dominantă. Pentru a primi diagnosticul de comportament bipolar cu simptome de tip II, o persoană trebuie să fi avut cel puțin un episod de hipomanie și unul sau mai multe episoade de depresie. Cu toate că unele persoane consideră tulburarea bipolară de tip II ca fiind mai ușoară, este important de menționat că aceasta este doar o altă variantă a tulburării și că cei afectați pot experimenta episoade de depresie mai frecvent decât în cazul tulburării de tip I. Un aspect notabil al tulburării bipolare de tip II este că schimbările de dispoziție pot urma un ritm circadian. De exemplu, un pacient cu această tulburare poate adormi cu o dispoziție depresivă și să se trezească dimineața devreme cu o stare hipomaniacală. În această fază, dispoziția se îmbunătățește semnificativ, nevoia de somn scade, iar activitatea fizică și mentală crește. Pentru unii pacienți, episoadele hipomaniacale pot avea aspect adaptativ, deoarece aduc o creștere a energiei, a încrederii în sine și o capacitate socială peste media obișnuită.
Ciclotimia
Ciclotimia implică hipomanie și depresie, însă schimbările de dispoziție sunt mai puțin intense. Această formă de tulburare bipolară este considerată mai ușoară, manifestându-se prin perioade alternante de episoade de hipomanie, depresie moderată și episoade mixte care persistă cel puțin timp de 2 ani sau 1 an în cazul copiilor și adolescenților.
2. Tulburarea afectivă bipolară – cauze
Nu există încă date suficiente pentru a putea evidenția personalitatea bipolară și cauzele acesteia. Cu toate acestea, există unele aspecte care par să joace un rol important în dezvoltarea afecțiunii. Unul dintre acești factori este ereditatea, deoarece s-a observat că tulburarea bipolară este mai frecventă la persoanele care au rude de gradul I, cum ar fi părinți sau frați, care au fost diagnosticați cu această afecțiune.
De asemenea, cercetările sugerează că anumiți neurotransmițători, cum ar fi serotonina și norepinefrina, pot juca un rol în apariția tulburării bipolare. Acești neurotransmițători sunt substanțe chimice care transmit semnale între neuronii din creier.
Factorii psihosociali, cum ar fi evenimentele stresante din viață, decesul unei persoane dragi sau experiențe traumatice, sunt, de asemenea, adesea asociați cu debutul simptomelor tulburării bipolare și cu agravarea lor ulterioară. În plus, este important de menționat că simptomele tulburării bipolare sau chiar tulburarea în sine pot să apară și în contextul altor afecțiuni fizice, cum ar fi Lupus, boala Cushing, scleroza multiplă, boala Parkinson, hipo- sau hipertiroidism și altele. Uneori, simptomele bipolare pot să apară ca efecte secundare ale anumitor medicamente, precum corticosteroizii sau antidepresivele, sau pot să fie declanșate de consumul de droguri, cum ar fi amfetamina sau cocaina.
3. Tulburare bipolară – simptome generale
Tulburarea afectivă bipolară cu simptome de manie și depresie are un impact evident asupra funcției cognitive. Criteriile clinice pentru manie includ dificultatea de a se concentra, discurs și comportament inadecvate, comportament crescut orientat către obiective și o tendință de a lua decizii asociate cu consecințe potențial dureroase. Starea depresivă este, de asemenea, caracterizată de schimbări cognitive, inclusiv lipsa de concentrare, dificultatea în luarea deciziilor, încetinirea motorie și modificări ale memoriei. Înțelegerea schimbărilor cerebrale care însoțesc aceste stări de boală este o țintă importantă pentru neuroștiința psihiatrică, din mai multe motive.
Bipolaritatea – simptome:
Episod maniacal (mania)
Un episod maniacal este o perioadă definită de cel puțin 7 zile de dispoziție persistentă veselă, euforică sau iritabilă, însoțită de cel puțin 3 simptome suplimentare:
- Grandomanie sau stimă de sine exagerată;
- Credințe iraționale despre abilitățile și puterile personale, inclusiv puteri supranaturale;
- Nevoie redusă de somn, fără a resimți oboseală;
- Comunicare excesivă, cu un flux verbal constant;
- Gândire rapidă sau senzația că gândurile curg neoprit;
- Ușurință de a fi distras de stimuli externi;
- Agitație psihomotorie (dorința de a face multe activități, cu sau fără scop);
- Implicare exagerată în activități plăcute cu risc crescut de consecințe negative (cum ar fi cheltuieli excesive, jocuri de noroc, cumpărături impulsiv, comportamente sexuale riscante, abuz de stimulente sau alcool).
Episod hipomaniacal (hipomania)
Un episod hipomaniacal este o formă mai ușoară a maniei. Durează cel mult 4 zile și este clar diferit de dispoziția normală a persoanei. Episodul cuprinde cel puțin 4 dintre caracteristicile episodului maniacal, dar acestea sunt mai puțin intense, iar funcționarea persoanei nu este grav afectată. În general, pacienții cu hipomanie se simt bine, sunt energici, productivi și funcționează în mod normal, fără a observa o problemă majoră.
Episod depresiv major
Un episod depresiv major se caracterizează prin cel puțin 2 săptămâni de dispoziție depresivă, însoțită de cel puțin 5 dintre următoarele simptome:
- Lipsa interesului sau plăcerii în activități obișnuite sau noi;
- Sentimente intense de tristețe, neputință și disperare;
- Senzație exagerată de inutilitate sau vinovăție, scăderea stimei de sine;
- Lipsă de energie;
- Astenie marcată, letargie;
- Dificultăți în gândire și concentrare, dificultate în luarea deciziilor;
- Tulburări de somn, fie insomnie cu treziri frecvente din cauza anxietății, fie hipersomnie;
- Schimbări în greutate și apetit alimentar (creștere sau scădere);
- Alte simptome vegetative, cum ar fi modificări ale menstruației sau scăderea interesului și performanței sexuale;
- Gânduri, planificări sau tentative de suicid.
Episod mixt
Într-un episod mixt, persoana traversează perioade în care dispoziția este simultan depresivă și maniacală sau hipomaniacală. Individul poate simți tristețe și disperare, dar în același timp poate avea o energie crescută.
Simptome psihotice
În unele cazuri, episoadele grave de manie sau depresie pot include o personalitate bipolară cu simptome psihotice, cum ar fi:
- Halucinație (vizuală, auditivă, senzorială);
- Delir (credințe puternice, dar fără bază logică);
Așadar, acestea sunt caracteristicile principale ale unei persoane bipolare și ce înseamnă să ai această afecțiune.
3.1. Persoană bipolară – simptome pentru copii și adolescenți
Identificarea simptomelor tulburării bipolare la cei mici reprezintă o provocare, deoarece aceste simptome pot fi confundate cu schimbările normale ale dispoziției caracteristice acestei vârste sau pot fi atribuite altor cauze, precum stresul sau traumele.
În cazul copiilor și adolescenților, simptomele tulburării bipolare pot include episoade distincte de depresie majoră, manie sau hipomanie. O caracteristică notabilă este schimbarea rapidă a dispoziției de la un episod la altul, care poate fi dificil de gestionat. De asemenea, unii copii pot avea perioade în care nu prezintă simptome între episoadele de dispoziție afectată.
Un semn distinctiv al tulburării bipolare pentru adolescenți este prezența schimbărilor severe de dispoziție, care sunt mult mai pronunțate și diferite de schimbările normale ale dispoziției specifice vârstei. Aceste schimbări pot varia între perioade de excitație și energie excesivă (manie sau hipomanie) și perioade de tristețe profundă și dezinteres (depresie majoră). Aceste schimbări pot afecta semnificativ funcționarea zilnică a copilului sau adolescentului, inclusiv relațiile cu familia și prietenii, performanța școlară și activitățile obișnuite.
Diagnosticul corect al tulburării bipolare la copii trebuie efectuat de către un medic psihiatru cu experiență în tratarea acestei afecțiuni la această grupă de vârstă. Un diagnostic și un tratament precoce pot contribui la gestionarea și ameliorarea simptomelor, permițând acestor tineri să ducă o viață mai stabilă și mai sănătoasă. Tulburarea bipolară netratată duce la complicații mai târziu în viața de adult.
Pentru că cei mici nu pot lua inițiativă în acest caz, este indicat ca adulții să apeleze la psihoterapie de familie, psihoterapie de cuplu sau psihoterapie pentru părinți și copii. Cu siguranță specialistul va ști către ce să îndrume familia pentru rezultate eficiente.
3.2. Bipolaritate – simptome pentru femei
Tratamentul tulburării bipolare este recunoscut pentru complexitatea sa, iar atunci când vine vorba de abordarea femeilor cu tulburare bipolară, medicii se confruntă cu provocări suplimentare. Acestea includ necesitatea personalizării tratamentului pentru a ține cont de potențialul unei viitoare sarcini, folosirea contraceptivelor orale și riscul crescut de boli endocrine, care pot influența evoluția bolii sau pot deveni evidente în urma anumitor tratamente.
Există doar câteva caracteristici clinice care pot ajuta la distingerea între bărbați și femei cu tulburare psihică bipolară. Mai mulți cercetători au constatat că femeile au tendința de a experimenta un număr mai mare de episoade depresive pe parcursul bolii lor în comparație cu bărbații.
În ceea ce privește efectul ciclului menstrual asupra evoluției tulburării bipolare, datele disponibile sunt încă contradictorii. Unele studii sugerează că femeile cu tulburare bipolară raportează adesea tulburări ale stării de spirit în perioada premenstruală, în timp ce altele oferă rezultate mixte.
Despre impactul menopauzei asupra tulburării bipolare la femei, cunoașterea este încă limitată. Este necesară o investigare mai amplă pentru a înțelege dacă aceste tranziții hormonale afectează în mod direct evoluția tulburării bipolare. Prudența în evaluarea individuală a femeilor în ceea ce privește menstruația și stadiul menopauzei pare să fie justificată, cu instituirea tratamentului simptomatic, dacă este necesar.
Un mit frecvent este acela că sarcina protejează împotriva simptomelor psihiatrice. Datele arată în mod clar că acest lucru nu este adevărat în cazul tulburării bipolare, unde ratele de recurență sunt egale în rândul femeilor însărcinate și al celor care nu sunt însărcinate. Factorii asociați cu un risc crescut de recurență în timpul sarcinii includ întreruperea bruscă a medicamentelor de stabilizare a dispoziției, un istoric de patru sau mai multe episoade de dispoziție anterioare și episoade anterioare în timpul travaliului.
Perioada postpartum reprezintă un moment de risc ridicat pentru femei. Deși estimările variază, riscul de recurență în timpul febrei puerperale se situează între 20% și 50%. Până la 40% – 67% dintre femeile cu TB raportează experimentarea unei manii sau depresii postpartum. Femeile cu TB au un risc de 100 de ori mai mare decât cele fără antecedente de tulburare psihică de a dezvolta psihoză postpartum. Această formă de psihoză începe în mod obișnuit în termen de 3 săptămâni de la naștere și se caracterizează adesea prin deliruri. Este important să se facă distincția între depresia postpartum și „baby blues”. „Baby blues” constă în diferite stări de dispoziție și apare în primele 2 săptămâni postpartum, dar nu persistă și nu este asociată cu deliruri sau deteriorarea semnificativă a funcționării.
4. Personalitate bipolară – diagnostic și tratament
Diagnosticul tulburării de personalitate bipolară este stabilit de către un profesionist folosind criteriile DSM-5. Medicul poate efectua o examinare fizică și anumite teste de diagnostic, cum ar fi analizele de sânge și urină, pentru a exclude alte cauze posibile.
Cu toate acestea, diagnosticul tulburării bipolare poate fi dificil, deoarece oamenii tind să ceară ajutor în timpul stărilor de dispoziție scăzută, ceea ce poate face dificilă distingerea dintre tulburare bipolară și depresie. În caz de psihoză, există chiar riscul ca medicul să pună un diagnostic greșit.
Un aspect important este că, odată ce o persoană primește diagnosticul de tulburare bipolară, acesta rămâne valabil pentru tot restul vieții lor. Cu toate că pot exista perioade lungi de stabilitate, persoana va trăi cu această afecțiune mereu.
Tratamentul pentru tulburarea bipolară are ca scop stabilizarea stării de dispoziție a persoanei și reducerea gravității simptomelor, astfel încât aceasta să poată funcționa eficient în viața de zi cu zi. Tratamentul include o combinație de terapii, precum psihoterapie online sau ateliere de psihoterapie, medicamente, consiliere parentală în cazul adulților care au copii cu această afecțiune și schimbarea stilului de viață. Alegerea tratamentului potrivit și ajustarea sa conform nevoilor individuale poate dura ceva timp, deoarece simptomele și reacțiile la tratament variază de la persoană la persoană.
Psihoterapia și consilierea sunt componente importante ale tratamentului, ajutând la ameliorarea simptomelor și învățând pacientul să gestioneze mai bine tulburarea bipolară. Terapiile precum terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta la recunoașterea și gestionarea stresului, identificarea simptomelor timpurii ale episoadelor și menținerea unei stări de dispoziție stabile cât mai mult posibil.
În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o rutină regulată, o dietă echilibrată, un program de somn stabil și exerciții regulate, poate contribui la menținerea unei stări de dispoziție stabile.
Așadar, acum știi cum se manifestă tulburarea afectiva bipolară și care sunt pașii ce trebuie făcuți pentru a diagnostica această afecțiune și pentru a o trata. Ia în considerare informațiile de mai sus și cere ajutor acum.
Sursă foto:
Referințe:
What to know about bipolar disorder
Cognitive neuroscience and brain imaging in bipolar disorder
Genetics of bipolar disorder
Current issues: women and bipolar disorder
