Triunghiul Dramatic reprezintă un model grafic dezvoltat de psihoterapeutul Stephen Karpman, care explorează dinamica relațională complexă dintre trei roluri principale: victimă, agresor și salvator. Această structură oferă o perspectivă asupra interacțiunilor umane și a modului în care aceste roluri pot evolua și se pot întrepătrunde într-un mod subtil și adesea inconștient. Prin analiza detaliată a fiecărui rol și a relațiilor dintre ele, Triunghiul Dramatic aduce în lumină aspecte profunde ale comportamentului uman și oferă oportunități pentru auto-reflecție și dezvoltare personală.
Cuprins:
1. Triunghiul dramei – informații esențiale
Triunghiul Dramatic a devenit o unealtă des utilizată pentru a ajuta oamenii să înțeleagă și să se elibereze de tiparele negative de interacțiune și comunicare. Poți recunoaște că ești într-un triunghi de acest fel atunci când:
- Simți că viața ta este o dramă constantă;
- Există un scenariu comun: „Simt că am mai fost aici înainte!” sau „Iată-ne din nou în această situație!”.
Cele trei roluri ale Triunghiului Dramatic – Victimă, Persecutor și Salvator – sunt caracterizate de satisfacerea nevoilor noastre. Cu toate acestea, forța motrică din spatele acestor nevoi este întotdeauna negativă. Rădăcinile acestor roluri se găsesc întotdeauna în durere, traume, rușine și nesiguranță.
Într-o dramă de acest nivel, doar o persoană poate ocupa un rol la un moment dat. Totuși, în timpul unui argument, o persoană poate trece foarte rapid de la un rol la altul. Dacă un rol nu funcționează și nu îi oferă ceea ce are nevoie, va trece la un altul.
Triunghiul dramatic evidențiază rolurile recurente ale persoanelor care par să caute constant și existențial aceste poziții, motivația lor fiind adesea inconștientă. Aceste roluri nu se limitează la incidente izolate sau situații excepționale, ci transcend cadrul acestora.
Modelul Triunghiului lui Karpman explorează legătura între responsabilitatea personală și puterea în conflicte, relevând rolurile distructive și schimbătoare pe care oamenii le adoptă. Prin plasarea acestor roluri pe un triunghi inversat, el le-a denumit cele trei aspecte sau fețe ale dramei.
Atenție: Chiar dacă aceste dinamici se pot regăsi într-o relație de cuplu, simptomele nu trebuie confundate cu sindromul Stockholm, atunci când victima se îndrăgostește de agresor.
2. Triunghiul victimă – agresor – salvator: roluri și dinamici
Pentru a putea înțelege cât mai bine acest fenomen, este necesar să cunoaștem fiecare rol al triunghiului:
Victima
Victima este adesea percepută ca fiind într-o poziție de vulnerabilitate și suferință. Aceasta poate simți că nu are control asupra unei situații sau că este victimizată de către agresor. Totuși, relația victimă – agresor nu este mereu pasivă sau lipsită de putere. Uneori, persoanele pot alege să adopte acest rol pentru a evita responsabilitatea sau pentru a obține sprijin și compasiune.
Victimele sunt:
- Neputincioase
- Lipsite de ajutor
- Fără speranță
Ele nu au:
- Nicio responsabilitate
- Nicio putere
- Niciun control
Ele au nevoie de:
- Multă atenție
- Un Salvator
Marele paradox al dinamicii victimă – agresor: În timp ce victima crede și acționează ca și cum nu ar avea putere, de fapt, deține TOATĂ puterea. Ea manipulează și controlează foarte bine pe cei din jur pentru a-i face să îi ofere exact ce are nevoie. Acesta este un rol puternic și dependent, unul care nu va fi abandonat ușor.
Exemplele de comportament victimizant pot include:
- Persoana care cedează întotdeauna sau este supusă față de alții;
- Persoana care continuă să trăiască într-o relație nesănătoasă;
- Persoana care crede că nevoile proprii nu sunt la fel de importante ca ale altora;
- Persoana care se simte blocată și neîmplinită în viață, dar nu face nicio schimbare.
Agresorul/ Persecutorul
Agresorul reprezintă forța care exercită putere și control asupra victimelor. Acesta poate fi perceput ca o amenințare, fie sub formă de agresiune fizică, fie verbală sau emoțională. Agresorul poate avea propriile motive sau insecurități care îl determină să adopte acest rol, iar relația cu victima poate căpăta o dinamică toxică, cu un schimb constant de putere și control. Aceștia minimizează sentimentele și importanța persoanelor afectate de acțiunile lor. De asemenea, nu pot să audă sau să accepte un „Nu”.
Ei pot fi:
- Agresivi
- Furioși
- Judecători
Folosesc:
- Umiliri (Eu sunt OK – tu nu ești!)
- Rușine și Blamare
- Manipulare
- Umiliri discrete (priviri subtile, rânjete, retragerea afecțiunii etc.)
Motivațiile lor sunt:
- Controlul
- Puterea
- Victoria
Persecutorii pot fi de mai multe feluri:
- Persecutorul activ: în relația victimă și agresor, cel din urmă utilizează o energie puternică și agresivitate pentru a-și satisface propriile nevoi, chiar dacă acest lucru aduce suferință altora.
- Persecutorul represiv: această persoană este foarte furioasă, dar nu o recunoaște deschis față de ceilalți. În schimb, pedepsește sau caută răzbunare într-un mod ascuns.
- Persecutorii pasivi: ei persecută în mod implicit. Pedepsirea partenerului nu este neapărat intenția lor, dar ajung să o facă fără regrete. De asemenea, sunt dispuși să minimalizeze sentimentele celorlalți chiar dacă acest lucru le aduce suferință.
- Persecutorii ascunși: sunt persoane aparent „drăguțe” care iubesc și îngrijesc, dar caută în mod subtil să controleze și să îi influențeze pe ceilalți conform propriilor așteptări, creând confuzie și frustrare în rândul victimelor.
Salvatorul
Salvatorul este figura care intervine pentru a oferi ajutor și echilibru victimelor. Acesta poate apărea ca o sursă de sprijin sau ca un protector, având intenții bune în aparență. Cu toate acestea, Triunghiul Dramatic relevă adesea că salvatorul poate dezvolta tendințe de control, perpetuând ciclul triunghiular și menținând dinamica complexă dintre cele trei roluri. Salvatorul este o persoană care pare să își propună să rezolve problemele unei victime, dar de fapt o face într-un mod negativ. Acest mod duce la minimizarea puterii celui slab, iar salvatorul beneficiază mai mult decât victima.
Salvatorul acționează rapid pentru a-i ajuta pe ceilalți, de multe ori dintr-o grijă autentică. Totuși, ei ajută pentru a-și satisface propria nevoie de a se simți vrednici sau superiori, sau pentru a se convinge că sunt persoane bune”. Ei preiau complet gândirea și rezolvarea problemelor pentru ceilalți, minimalizând abilitățile acestora. Salvatorii sfârșesc adesea epuizați și amărâți, neglijându-și propriile nevoi, dar și pe ale celor din jur.
- Sunt persoane plăcute;
- Nu pot accepta refuzuri și nu pot spune „nu”;
- Simt putere sau euforie când sunt necesari;
- Pot folosi umiliri discrete sau evidente pentru a menține controlul;
- Gândesc în locul victimei și încearcă să rezolve problemele celorlalți;
- Fac mai mult decât li se cere;
- Acționează chiar dacă nu li se cere;
- Îndeplinesc sarcini pe care nu vor să le facă cu adevărat;
- Cred că ceilalți nu își pot rezolva problemele singuri;
- Cred că ei ar trebui să rezolve orice problemă pentru că „o fac mai bine”;
- Se înconjoară adesea de persoane dependente, alimentând un ciclu nesănătos.
Dinamica relațională din Triunghiul Dramatic evidențiază importanța conștientizării și autenticității în procesul de transformare. Atunci când indivizii devin conștienți de propriile lor modele comportamentale și de impactul lor asupra relațiilor, au oportunitatea de a-și asuma responsabilitatea și de a alege direcții noi și sănătoase. Această conștientizare devine astfel cheia evoluției personale. Astfel, pot construi relații mai sănătoase în viitor.
3. Raportul victimă – agresor – salvator: vindecarea rănilor
Copilul interior vulnerabil al fiecărui protagonist este de fapt sursa din spatele triunghiului dramatic. Această dimensiune psihologică aduce o perspectivă interesantă în analiza dinamicii relaționale, dezvăluind modul în care experiențele din copilărie influențează comportamentul adult al fiecărui individ din cadrul triunghiului. Prin explorarea acestei conexiuni profunde între trecut și prezent, putem înțelege mai bine motivele și impulsurile care alimentează dinamica victimă-agresor-salvator și cum aceasta reflectă necesitatea de a satisface nevoile copilului interior.
Copilul interior este o metaforă pentru starea noastră emoțională din dezvoltarea timpurie, adăpostind nevoile, fricile și dorințele noastre primordiale. Triunghiul Dramatic aduce această dimensiune la suprafață, arătând că nevoile nesatisfăcute ale copilului interior pot influența comportamentul adult, făcându-l să adopte inconștient roluri specifice în relațiile interpersonale.
Victima din Triunghiul Dramatic reflectă adesea copilul interior care a simțit lipsa iubirii, a sprijinului sau a validării în copilărie. Căutarea continuă pentru împlinirea acestor nevoi nesatisfăcute poate conduce la adoptarea rolului de victimă în relațiile adulte, încercând să atragă atenția și susținerea celor din jur.
Agresorul în Triunghiul Dramatic poate reprezenta copilul interior care, în fața traumelor sau neglijării din copilărie, a dezvoltat o strategie de autoprotecție bazată pe atac. În încercarea de a evita suferința, acest individ devine agresor, exercitând putere și control pentru a preveni sau a contracara vulnerabilitatea percepută. Cel care a fost victimă în copilărie, poate să devină, la rândul său, agresor la maturitate.
Rolul salvatorului poate fi văzut ca o încercare de a îndeplini nevoile neatinse ale copilului interior de a fi îngrijit și de a primi sprijin. Salvatorul adult devine adesea protector, oferind ajutor și susținere altor persoane, pentru a simți validare și împlinire emoțională.
Doar prin conștientizare și acceptare se poate deschide drumul către vindecarea și îngrijirea nevoilor noastre emoționale, facilitând evoluția și dezvoltarea personală. Triunghiul Dramatic, cu dinamica sa complexă între victimă, agresor și salvator, poate fi depășit și transformat prin diferite forme de psihoterapie, aducând o mai mare conștientizare, înțelegere și schimbare în comportamentul și relațiile individuale.
De exemplu, ședințele de psihoterapie individuală pentru adulți se concentrează asupra explorării profunde a experiențelor și emoțiilor individuale. Prin această formă de terapie, un adult poate să examineze și să înțeleagă mai bine nevoile nesatisfăcute ale copilului interior care alimentează Triunghiul Dramatic. Terapeutul îl poate ajuta să își confrunte și să își gestioneze emoțiile, să recunoască modelele de comportament disfuncțional și să dezvolte abilități de adaptare mult mai sănătoase.
De asemenea, psihoterapia de familie se concentrează asupra relațiilor și interacțiunilor din cadrul unei familii. Prin implicarea tuturor membrilor familiei, această formă de terapie poate să aducă la suprafață dinamica specifică a Triunghiului Dramatic și să încurajeze o comunicare deschisă. Fiecare membru al familiei poate împărtăși perspectiva sa, iar terapeutul poate facilita înțelegerea reciprocă și aprecierea diversității individuale, contribuind la crearea unui mediu familial mai sănătos.
Nu în ultimul rând, ședințele de psihoterapie de cuplu se axează pe îmbunătățirea relației dintre un agresor și o victimă, dar nu numai. Terapeutul va lucra la identificarea și explorarea dinamicii triunghiulare dintre cei doi parteneri. Prin încurajarea unei comunicări deschise, terapia de cuplu poate să aducă la lumină nevoile și dorințele individuale ale fiecărui partener, construind empatie și înțelegere reciprocă. Acest lucru poate să ofere cuplului abilități eficiente pentru a depăși modelele disfuncționale și pentru a construi o relație mai solidă.
Prin abordarea separată sau chiar combinată a acestor forme de psihoterapie, individul poate experimenta o creștere semnificativă în conștientizarea de sine, înțelegerea relațiilor și, în cele din urmă, depășirea Triunghiului Dramatic. Procesul poate necesita timp și efort continuu, dar beneficiile în termeni de relații mai sănătoase, autoacceptare și evoluție personală sunt valoroase.
Așadar, dacă unul dintre aceste roluri îți sună cunoscut, poate a venit momentul să faci o schimbare în viața ta! Ia în considerare informațiile de mai sus și apelează la ajutorul profesioniștilor pentru a depăși momentele neplăcute și pentru a te dezvolta!
Referințe:
Development and Validation of the Drama Triangle Scale: Are You a Victim, Rescuer, or Persecutor?
The Drama Triangle and Healthy Triangle in Supervision
