Gaslighting-ul reprezintă o formă de manipulare psihologică complexă, prin care o persoană încearcă să submineze sau să distorsioneze percepțiile alteia, inducându-i confuzie și îndoială asupra propriilor sale experiențe și realități. Termenul provine de la un film din 1944, „Gaslight”, în care un soț își manipulează soția pentru a o face să creadă că ea este nebună. Astăzi, gaslighting-ul este recunoscut ca un comportament abuziv și toxic, având implicații serioase asupra stării psihologice a victimelor.
Cuprins:
1. Gaslighting – ce înseamnă?
Definiția gaslighting-ului poate fi următoarea: o formă de abuz psihologic, conștientă sau inconștientă, ce vizează să facă ca victimele să pară sau să se simtă „nebune”. Apare atunci când un agresor distorsionează informațiile pentru a crea confuzie în rândul victimei, determinând-o să își pună la îndoială memoria și sănătatea mentală. Cu toate că termenul este răspândit, sociologii au neglijat până acum acest fenomen, lăsându-l să fie teoretizat în principal de psihologi.
Cu toate acestea, unele studii susțin faptul că gaslighting-ul este în esență un fenomen sociologic, mai degrabă decât psihologic. Este esențial să înțelegem că acest fenomen are rădăcini adânci în inegalitățile sociale, inclusiv cele de gen și se desfășoară în relații intime cu inegalitate de putere. În contextul psihoterapiei, gaslighting-ul poate afecta relația terapeutică atunci când terapeuții recurg la etichete patologice pentru a ghida procesul terapeutic.
Gaslighting-ul, ca formă de abuz psihologic, este adesea rezultatul unei combinații complexe de factori care interacționează în diverse contexte relaționale și individuale. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru a dezvălui rădăcinile comportamentului manipulativ și pentru a aborda această problemă.
Un factor central care poate contribui la gaslighting este puterea și controlul. Persoanele care doresc să exercite dominația sau să mențină controlul într-o relație pot recurge la manipularea psihologică pentru a-și atinge scopurile. Aceasta este adesea vizibilă în relații în care există inegalități semnificative de putere, fie că sunt legate de statut social, gen sau alte dinamici de putere.
Inegalitățile sociale și de putere, precum și problemele de ego, pot reprezenta un alt teren fertil pentru gaslighting. Persoanele care au o nevoie intensă de a se simți superioare sau de a-și menține propria imagine pot utiliza manipularea psihologică pentru a-i submina ceilalți și a-și întări statutul personal.
Istoricul de abuz sau traumă reprezintă, de asemenea, un factor semnificativ. Cei care au experimentat astfel de evenimente în trecut pot dezvolta strategii de apărare, incluzând gaslighting-ul, pentru a face față sentimentelor de vulnerabilitate sau anxietății persistente. Aceștia pot aplica astfel de comportamente în moduri nesănătoase în relațiile ulterioare.
Stresul și presiunea din situații dificile pot constitui un alt catalizator pentru gaslighting. Indivizii pot recurge la manipularea psihologică ca o formă de reacție la anxietatea sau presiunea intensă pe care o simt, fie la locul de muncă, fie în relațiile personale.
Modelul comportamental învățat în cadrul mediilor familiale sau culturale poate juca, de asemenea, un rol esențial. Cei care au crescut în medii în care au fost expuși la gaslighting sau au avut modele de comportament manipulativ pot reproduce aceste tipare în propriile relații, considerând astfel că aceasta este o modalitate normală de gestionare a conflictelor.
De asemenea, caracteristici precum narcisismul și lipsa de empatie pot oferi un context propice pentru gaslighting. Indivizii cu aceste trăsături pot avea tendința de a-și focaliza atenția exclusiv asupra propriilor nevoi și dorințe, fără a lua în considerare impactul asupra celorlalți, ceea ce poate conduce la utilizarea manipulării psihologice pentru a-și atinge scopurile.
În final, gaslighting-ul nu poate fi redus la un singur factor, ci mai degrabă reprezintă rezultatul interacțiunii dintre o multitudine de influențe. Înțelegerea acestor influențe complexe poate ghida eforturile de a contracara gaslighting-ul și de a promova relații sănătoase, bazate pe respect reciproc și încredere.
Acum că știi ce înseamnă gaslighting, trebuie să cunoști cum cum îl identifici.
2. Gaslighting – exemple de comportamente și tehnici folosite
Gaslighting-ul, o formă subtilă și distructivă de abuz psihologic, se manifestă prin utilizarea unei game variate de comportamente și tehnici menite să submineze realitatea și să inducă confuzie în mintea victimelor. Această practică afectează relațiile personale, de la cele romantice la cele profesionale și poate avea consecințe serioase asupra stării mentale a persoanelor afectate. Iată câteva dintre tehnicile folosite:
Negarea realității:
Gaslighting-ul este manipulare. Gaslighter-ul neagă faptele și evenimentele evidente, determinând victima să își pună la îndoială percepția realității. De exemplu, pot nega că un incident a avut loc sau că au spus anumite lucruri, punând astfel în îndoială memoria și încrederea victimei.
Distorsionarea adevărului:
Gaslighting-ul implică frecvent distorsionarea adevărului sau reinterpretarea evenimentelor pentru a servi agenda manipulatorului. Prin schimbarea contextului sau a înțelesului, gaslighter-ul încearcă să creeze confuzie și să submineze percepția reală a victimei.
Culpabilizarea:
Gaslighter-ul își proiectează propriile greșeli sau comportamente negative asupra victimei, inducând sentimente de vinovăție sau rușine. Prin acest tip de manipulare, încearcă să minimizeze încrederea în sine a victimei și să o facă să se simtă responsabilă pentru acțiunile gaslighter-ului.
Contrazicerea constantă:
Gaslighting-ul implică adesea o contrazicere constantă a opiniilor, sentimentelor sau experiențelor victimei. Prin această tactică, manipulatorul creează o stare de confuzie și incertitudine în mintea victimei, slăbind astfel încrederea acesteia în propria judecată.
Jocuri mentale și manipulare emoțională:
Gaslighter-ul recurge la jocuri mentale și manipulare emoțională pentru a obține controlul asupra victimei. Aceasta poate include schimbări bruște de comportament, manifestări de iubire urmate de retragere bruscă sau inducerea sentimentelor de nesiguranță.
Izolarea socială:
Prin izolarea victimei de prieteni și familie, gaslighter-ul își consolidează controlul. Izolarea socială crește dependența emoțională a victimei față de el și limitează accesul la surse externe de sprijin și validare a realității.
Desconsiderarea sentimentelor:
Gaslighter-ul desconsideră sentimentele și reacțiile victimei, sugerând că acestea sunt exagerate sau irelevante. Aceasta contribuie la diminuarea încrederii în sine și la subminarea stimei de sine a victimei.
3. Gaslighting în relație – impactul asupra victimelor
Impactul gaslighting-ului asupra victimelor poate fi profund și durabil, afectând atât starea lor mentală, cât și bunăstarea emoțională. Chiar dacă, de cele mai multe ori, această formă de manipularea se regăsește în relațiile de cuplu, ea poate fi utilizată și de părinți, copii sau în alte relații interpersonale.
În primul rând, gaslighting-ul creează o stare persistentă de confuzie și îndoială de sine în mintea victimelor. Prin negarea constantă a realității și distorsionarea adevărului, gaslighter-ul induce o incertitudine profundă cu privire la propriile amintiri și percepții ale victimei. Această confuzie subminează încrederea în sine a individului, aducându-l într-un stadiu de vulnerabilitate și incertitudine.
Pe măsură ce gaslighting-ul evoluează, stima de sine a victimelor suferă semnificativ. Negarea constantă a valorii lor și culpabilizarea îi determină să se perceapă ca fiind inutile sau nevaloroase. Această scădere a stimei de sine poate avea consecințe adânci asupra modului în care victima se autopercepe și interacționează cu lumea înconjurătoare.
Efectele gaslighting-ului se extind și în sfera sănătății mintale, contribuind la dezvoltarea anxietății și depresiei. Constanta incertitudine și teama indusă de manipulator pot alimenta tulburările de anxietate, iar sentimentele de izolare și pierdere de control pot să contribuie la apariția depresiei.
Izolarea socială reprezintă, de asemenea, un rezultat obișnuit al gaslighting-ului. Prin separarea victimelor de rețeaua lor de sprijin, gaslighter-ul își consolidează controlul și mărește dependența emoțională a acestora. Victimele se pot simți astfel izolate și singure în fața manipulărilor, acest lucru făcând mai dificilă căutarea de ajutor și sprijin.
Sentimentele intense de vinovăție și rușine sunt, de asemenea, frecvente în experiența victimelor de gaslighting. Culpabilizarea constantă și proiectarea propriilor greșeli ale gaslighter-ului pot crea traume psihologice profunde, iar aceste emoții negative pot persista și după încetarea relației abuzive.
De asemenea, impactul gaslighting-ului se extinde asupra relațiilor interpersonale ale victimelor. Fiind în permanență subminată și invalidată, victima poate deveni reticentă în a-și exprima sentimentele sau opinii în alte relații.
Gaslighting-ul poate fi extrem de dificil de identificat și de contracarat, deoarece implică manipularea subtilă a realității și a percepțiilor. Totuși, există câteva semne și modele comportamentale care pot sugera prezența acestei manipulări:
- Negarea constantă;
- Contrazicerea continuă;
- Desconsiderarea sentimentelor;
- Proiectarea culpabilității;
- Manipularea emoțională.
Psihoterapia reprezintă un instrument esențial în contracararea gaslighting-ului, oferind un spațiu sigur și structurat pentru explorarea și vindecarea traumelor psihologice. Soluțiile adaptate fiecărei categorii de vârstă și contexte relaționale aduc beneficii semnificative în procesul de recuperare. Iată la ce poți apela, în funcție de nevoile tale.
Psihoterapie individuală pentru adulți
În cadrul sesiunilor individuale, adulții au oportunitatea de a explora în profunzime experiențele și sentimentele lor. Terapeutul poate facilita identificarea schemelor de gândire toxice și oferi instrumente practice pentru a face față manipulării psihologice. Construirea rezilienței și a unei imagini de sine sănătoase reprezintă obiectivele cheie ale psihoterapiei individuale.
Terapia familială este deosebit de utilă atunci când gaslighting-ul afectează întreaga familie. Într-un cadru controlat și ghidat de un terapeut, membrii familiei pot explora dinamica relațională, îmbunătățind comunicarea și identificând modalități constructive de a gestiona conflictul. Abordarea acestei probleme la nivel familial poate consolida legăturile dintre membri și contribui la crearea unui mediu de sprijin reciproc.
Cuplurile afectate de gaslighting pot beneficia semnificativ de psihoterapia de cuplu. Terapeuții specializați în relații pot ajuta partenerii să înțeleagă și să gestioneze dinamica de manipulare psihologică. În plus, vor fi oferite strategii de comunicare eficientă și abilități de rezolvare a conflictelor, contribuind astfel la reconstruirea încrederii și a intimității în cuplu.
Psihoterapie pentru copii și adolescenți
Tinerii, fiind și ei vulnerabili la gaslighting, pot beneficia de terapie specializată. Psihoterapeuții care lucrează cu copii și adolescenți abordează problemele specifice vârstei, oferindu-le un spațiu sigur pentru a-și exprima gândurile și sentimentele. Dezvoltarea abilităților de comunicare sănătoase și gestionarea emoțiilor devin priorități în acest context.
De asemenea, informarea și conștientizarea cu privire la gaslighting sunt etape cheie în contracararea acestuia. Resursele educaționale care abordează această problemă pot ajuta la dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a manipulării psihologice și la identificarea strategiilor de apărare.
Participarea la grupuri de suport poate oferi și ea oamenilor afectați un spațiu sigur și empatic în care să împărtășească experiențele lor și să primească sprijin reciproc. Aceste grupuri pot fi atât fizice, cât și online.
În plus, auto-reflexția și dezvoltarea personală pot contribui la construirea unei stime de sine solide și la înțelegerea propriilor limite. Lecturile și resursele care încurajează introspecția pot fi extrem de utile în procesul de recuperare.
Așadar, acum cunoști termenul de gaslighting și definiția acestuia. Dacă bănuiești că ești victima unui astfel de comportament sau cunoști pe cineva care este, niciodată nu este prea târziu să schimbi ceva. Ia în considerare informațiile de mai sus și începe să faci pași siguri spre o viață mai bună!
Sursă foto: Freepik.com
Referințe:
The Sociology of Gaslighting
https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1177/0003122419874843
Gaslighting: How Pathological Labels Can Harm Psychotherapy Clients
