Nu vi se pare că în jurul nostru se vorbește tot mai des despre termeni precum depresie și anxietate, despre burn-out și nu numai? Ajungem să îmbrățișăm cu prea mare ușurință astfel de concepte. Într-adevăr, într-o oarecare măsură suntem și afectați la rândul nostru de una din aceste stări.

Să înțelegem, mai întâi de toate, să le diferențiem. Depresia este o tulburare emoțională destul de des întâlnită. Poate afecta orice clasă de persoane. În formele sale ușoare sau incipiente poate fi remediată situația fără medicamente. Sunt însă și șanse de recidivă.

Anxietatea este un fenomen ce poate fi descris prin capacitatea de adaptare și de planificare a viitorului. Acel sentiment de pericol pe care îl avem în mod constant poate, manifestat prin vigilență extremă, încordare, poate chiar neliniște, se încadrează în tiparul anxietății.

Anxietate versus frică

Frica este emoția negativă pe care o experimentăm atunci când avem o situație obiectivă, când simțim un pericol extern. Ca mare diferență față de anxietate, pentru că în acest caz vorbim despre un pericol intern.

Frica poate fi un semn de egal cu fobiile, reacții firești într-o oarecare măsură, în fața unui pericol concret. Este acel ceas deșteptător care alarmează și îndeamnă la prudență. Anxietatea însă merge mai departe de atât și se manifestă prin teama de ceea ce s-ar putea întâmpla. Sunt grijile exagerate, ce depășesc limitele normale, sunt neliniști.

De ce se nasc astfel de emoții? Unele ne urmăresc din copilărie și nu ne dăm seama până într-un punct al vieții noastre despre acest impact. Altele le asociem cu anumite episoade marcante chiar și din viața de adult. Se întâmplă pentru că unii își reprimă sentimentele, trec cu vederea unele situații, deși sunt afectați de acestea.

Nevoia de validare

Într-o anumită limită, nevoia umană de validare este firească. Însă unele gânduri sau comportamente nu pot și nu ar trebui susținute prin validare. Poate ține de cultură, religie, logică, de criterii diferite ce pot evalua situațiile ca fiind corecte, raționale sau utile.

Cu siguranță mulți dintre voi ați trecut prin aceste etape cel puțin o dată în viață. Psihoterapia pentru adult sau copil ar putea fi de ajutor, mai ales în contextul în care vă simțiți parcă fără scăpare. Vă ajută fără doar și poate, dat fiind că înseamnă o privire onestă, sinceră asupra propriei persoane. Este modul oglindă prin care vă puteți uita la propria persoană, căutând încurajarea, susținerea și acceptarea. Pentru că tocmai de aici începe și tot procesul de schimbare și vindecare.

Când punem totul pe seama stresului

În limbajul cotidian stresul este negreșit prezent în mod constant. Se repetă obsesiv chiar în multe aspecte ale vieții. Nu are legături sănătoase, ci este unul din cei mai blamați factori cu o conotație negativă. Aproape orice provocare a vieții are la bază stresul.

Gestionarea precară a stresului sau pur și simplu o situație constantă de acest gen, continuă poate lăsa o amprentă gravă în privința sănătății mintale. Dacă stresul generat de diferite situații este atât în viața personală, cât și în viața profesională, cu atât mai greu reușim să ținem în frâu caruselul de emoții ce ne încearcă. Trăim o furtună emoțională, ce începe poate cu teamă sau anxietate și continuă cu nemulțumire, cu vinovăție, deprimare și nu numai.

În funcție de contextul în care ne întâlnim cu acestea, de intensitatea lor, de cum sunt interpretate de fiecare în parte, ajungem la decizii sau comportamente problematice.

Ce te trimite la psiholog

Primul pas în a dori să schimbi ceva, să repari ceva este conștientizarea. Îți dai seama că situația este defectuoasă într-o oarecare măsură. Din  momentul în care deschidem ochii și ne dăm seama că există ceva de reparat, vine și prima decizie benefică, aceea de a interveni.

Ce ne trimite la psiholog? Unele întrebări ce par fără răspuns, unele stări de neînțeles. În cazul unei persoane cu depresie cei din jur își dau seama mai degrabă de semnele unei afecțiuni de acest gen și insistă ca persoana în cauza să primească sprijin și ajutor de specialitate.

Fie că este vorba de nevoia constantă de validare, de teamă sau fobii, de anxietate toate aceste trăiri te trimit la un cabinet de psiholog. Înțelege ceea ce trăiești, pentru a ști ce abordare să ai. Tratează și rezolvă ce se poate, pentru a te putea bucura de viață.