Atunci când locurile de muncă și mediile profesionale nu sunt gestionate și organizate corespunzător, acest lucru poate avea efecte negative asupra angajaților, epuizându-i și consumându-le resursele psihologice, în loc să îi ajute să se simtă bine. Epuizarea profesională a devenit una dintre cele mai serioase probleme psihosociale în societatea modernă.
Deși inițial s-a crezut că epuizarea profesională este specifică profesioniștilor din domeniul medical, cercetările ulterioare au arătat că acest sindrom poate apărea în toate tipurile de ocupații și grupuri ocupaționale. Totuși, estimările privind prevalența burnout-ului variază semnificativ în funcție de modul în care este definită această epuizare.
Cuprins:
1. Epuizare psihică sau burnout – ce înseamnă?
Cu siguranță ai auzit până acum de fenomenul de burnout și probabil te-ai întrebat ce este. Ei bine, burnout e o epuizare profesională, o stare de oboseală extremă, fizică și mentală, care apare ca urmare a stresului cronic legat de muncă. Acesta poate afecta atât aspectele fizice, cât și cele psihologice ale unei persoane. Epuizarea profesională este adesea asociată cu un sentiment de lipsă de satisfacție în ceea ce privește munca, scăderea performanței profesionale și o stare de dezangajare față de locul de muncă.
Efectul burnout poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale a unei persoane, precum și asupra vieții personale și profesionale. Este important să se acorde atenție semnelor de epuizare profesională și să se adopte măsuri pentru a preveni sau trata această problemă, inclusiv prin gestionarea stresului, stabilirea unor limite clare între muncă și viața personală și căutarea de sprijin psihologic sau medical, dacă este necesar.
Conform studiilor, acest sindrom nu se dezvoltă întotdeauna în același mod, ci poate avea trei variante care depind de angajamentul personalului față de munca lor. Aceste subtipuri pot fi văzute și ca etape în care există o deteriorare progresivă a nivelurilor de angajament al angajaților în munca lor și au influențe asupra alegerii intervențiilor necesare. Astfel, acest sindrom de epuizare este considerat o condiție în dezvoltare, cu o reducere treptată a angajamentului, trecând de la entuziasm la apatie.
- Subtipul „frenetic” este tipic pentru locurile de muncă suprasolicitante, unde angajații lucrează intens până la epuizare. Aceasta apare mai des în locurile de muncă cu ture, contracte temporare și în situații care cer angajaților să se implice intens pentru a-și păstra slujba. Aici, angajații sunt foarte dedicați muncii lor, dar această implicare excesivă poate duce la epuizare și la neglijarea vieții personale și a sănătății.
- Subtipul „sub-stimulat” apare în profesii monotone, plictisitoare, cu sarcini repetitive și rutine care nu aduc satisfacție. Angajații simt lipsa satisfacției în munca lor, sunt plictisiți și lipsiți de dezvoltare personală, dorindu-și să schimbe locul de muncă. Acest subtip este asociat cu un cinism crescut față de muncă și cu un stil de abordare evaziv, bazat pe distracție sau evitare.
- Subtipul „epuizat” se caracterizează prin sentimente de disperare și lipsă de control asupra rezultatelor muncii și recunoașterea eforturilor depuse. Acest subtip este asociat cu percepția ineficienței și cu un stil pasiv de abordare a stresului, bazat pe deconectare comportamentală și care generează sentimente puternice de incompetență și vinovăție.
De la menționarea termenului în literatura științifică, au apărut mai multe abordări care au încercat să răspundă la întrebările: „burnout – ce este?” și „de ce apare epuizarea profesională și cum se dezvoltă?”.
Teoria cognitiv socială: această abordare acordă o importanță variabilelor individuale cum ar fi autoeficacitatea, încrederea în sine și autoconceptul în dezvoltarea și evoluția epuizării profesionale. Sindromul apare atunci când angajatul are îndoieli cu privire la propria lui eficacitate sau cea a grupului în atingerea obiectivelor profesionale. Acest lucru poate apărea din cauza experiențelor negative anterioare de eșec, lipsei de modele de referință care au trecut prin aceeași experiență și au depășit-o, lipsei de recunoaștere externă a muncii, lipsei de feedback sau criticilor negative excesive și dificultăților la locul de muncă.
Teoria schimbului social: ce este burnout-ul social? Această teorie consideră că sindromul epuizării apare atunci când angajatul percepe o lipsă de echitate între eforturile și contribuțiile depuse și rezultatele obținute în munca lor. Această lipsă de reciprocitate poate apărea în relația cu utilizatorii serviciilor, colegii, supervizorii și organizațiile, consumând resursele emoționale ale profesioniștilor și generând o epuizare emoțională care devine cronică.
Teoria organizațională: această abordare consideră că epuizarea profesională este o consecință a stresorilor organizaționali și de muncă combinați cu strategiile inadecvate de gestionare individuală. Efectul de burnout începe din cauza stresorilor organizaționali sau a factorilor de risc, cum ar fi suprasolicitarea sau ambiguizarea rolului și în fața acestora, unele persoane își reduc angajamentul organizațional, foarte asemănător cu cinismul și depersonalizarea. Ulterior, persoana va experimenta satisfacție personală scăzută la locul de muncă și epuizare emoțională, declanșând sindromul de epuizare.
Teoria cerințelor–resurselor: ea spune că epuizarea profesională apare atunci când există un dezechilibru între cerințele și resursele derivate din muncă. Când recuperarea în fața acestor cerințe este insuficientă sau inadecvată, apare o stare de epuizare fizică și mentală.
Teoria structurală: susține că epuizarea profesională este o reacție la stresul cronic la locul de muncă, care apare atunci când strategiile de gestionare utilizate de individ pentru a gestiona stresorii de muncă eșuează. Când strategiile de gestionare inițial utilizate nu sunt eficiente, ele duc la eșec profesional și la dezvoltarea sentimentelor de satisfacție personală scăzută la locul de muncă și epuizare emoțională.
Teoria contagionării emoționale: se referă la tendința de a imita și sincroniza automat expresiile faciale, pozițiile și mișcările cu cele ale altor persoane și, în consecință, de a convergența emoțional cu acestea. Atunci când oamenii lucrează împreună, este obișnuit să împărtășească situații și să experimenteze emoții colective, cum ar fi tristețea, frica sau epuizarea. Prin urmare, conform acestei teorii, burnout-ul emoțional apare în grupurile de lucru, deoarece există credințe și emoții comune care se dezvoltă în timpul interacțiunii sociale.
2. Burnout – simptome care pot să apară
În studiile moderne se poate citi despre sindromul de burnout ce este descris sumar ca o epuizare generală. El poate fi declanșat de factori organizaționali și individuali. Factorii organizaționali includ suprasolicitarea la locul de muncă, munca emoțională, lipsa autonomiei, ambiguitatea și conflictele de rol, supravegherea inadecvată, lipsa suportului social și un program de lucru nefavorabil. Acești factori pot genera stres și epuizare. Factorii individuali, precum personalitatea și strategiile de gestionare a stresului, pot influența modul în care o persoană se confruntă cu acești factori organizaționali și te pot ajuta să înțelegi mai bine ce înseamnă burnout. Este important de menționat că epuizarea profesională este mai degrabă o consecință a condițiilor de muncă decât o trăsătură individuală permanentă.
Simptomele epuizării profesionale sunt complexe și pot afecta atât aspectele fizice, cât și pe cele emoționale și comportamentale ale unei persoane. Iată o descriere detaliată a simptomelor epuizării profesionale:
Epuizare fizică: una dintre cele mai evidente manifestări ale epuizării profesionale este epuizarea fizică constantă și oboseala persistentă. Persoana se simte adesea extenuată chiar și după un somn corespunzător și se poate confrunta cu scăderea energiei și a rezistenței fizice.
Epuizare emoțională: epuizarea emoțională se manifestă prin sentimente puternice de tristețe, vid emoțional și apatie. Persoana se poate simți copleșită de emoții negative, fără a mai putea resimți bucurie sau entuziasm. Se pot dezvolta stări de iritabilitate, anxietate și frustrare.
Cinism și distanțare: persoanele afectate de epuizarea profesională pot dezvolta o atitudine cinică și distanțată față de colegi, clienți sau responsabilitățile lor de lucru. Pot deveni mai insensibili, pot manifesta desconsiderare față de alții și pot trata sarcinile de serviciu cu indiferență.
Ineficacitate profesională: ineficacitatea profesională este o altă dimensiune a epuizării profesionale. Persoanele pot dezvolta sentimente de incapacitate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor lor de muncă. Chiar și sarcini obișnuite și simple pot părea copleșitoare.
Scăderea performanței la locul de muncă: un simptom frecvent al epuizării profesionale este o scădere a performanței la locul de muncă. Persoanele pot avea dificultăți în concentrare, luarea deciziilor și îndeplinirea sarcinilor, ceea ce poate duce la erori și la o productivitate redusă.
Probleme de sănătate fizică: epuizarea profesională poate duce la diverse probleme de sănătate fizică, cum ar fi dureri de cap, tensiune arterială crescută, tulburări digestive și insomnii. Sistemul imunitar poate fi slăbit, ceea ce crește riscul de îmbolnăvire.
Probleme de sănătate mentală: epuizarea profesională este adesea asociată cu tulburări de sănătate mentală, cum ar fi depresia și anxietatea. Persoanele pot deveni mai vulnerabile la stres și pot avea dificultăți în gestionarea emoțiilor.
Izolare socială: persoanele cu epuizare profesională pot începe să se retragă social și să se izoleze de prieteni și familie. Această izolare poate agrava simptomele depresiei și ale anxietății.
Creșterea consumului de alcool sau substanțe: unii indivizi afectați de epuizare profesională pot recurge la alcool sau la alte substanțe pentru a face față stresului și pentru a încerca să uite de simptomele lor.
Tulburări de somn: epuizarea profesională poate duce la tulburări de somn, cum ar fi insomniile sau somnul fragmentat. Dificultățile în adormire sau trezirea frecventă pe parcursul nopții pot deveni obișnuințe.
Este important de subliniat că aceste simptome pot varia în intensitate și pot apărea în combinații diferite la fiecare persoană afectată de epuizarea profesională. Diagnosticarea și tratamentul timpuriu sunt esențiale pentru a gestiona această afecțiune și a preveni consecințele grave asupra sănătății și a calității vieții.
3. Epuizarea psihică – metode de ameliorare
Sindromul de epuizare profesională apare din stresul acumulat la locul de muncă și se caracterizează prin trei dimensiuni: epuizare, cinism și ineficacitate profesională. Aceste aspecte sunt interconectate, iar epuizarea este primul simptom, urmat de cinism. Factorii de risc includ suprasolicitarea și trăsăturile personale negative. Pe plan fizic și mental, poate duce la dureri de cap, diabet, probleme cardiovasculare, insomnie și tulburări de sănătate mentală.
În burnout, tratamentul implică adesea o abordare multidisciplinară și poate varia în funcție de gravitatea simptomelor și de nevoile individuale.
Psihoterapia individuală pentru adulți în tratarea epuizării profesionale începe cu o evaluare detaliată pentru a înțelege simptomele și cauzele specifice ale epuizării profesionale la fiecare individ. Terapeutul și pacientul lucrează împreună pentru a dezvolta strategii personalizate de gestionare a stresului, anxietății și altor simptome asociate. Acest proces poate include tehnici de relaxare, abilități de comunicare și reevaluarea obiectivelor profesionale pentru a reduce riscul de epuizare. Terapia individuală vizează, de asemenea, îmbunătățirea stimei de sine și dezvoltarea capacității de a face față cu succes provocărilor profesionale.
De asemenea, psihoterapia online oferă un mod accesibil și flexibil de a primi sprijin pentru epuizarea profesională. Aceasta permite accesul la serviciile de terapie într-un mediu online confidențial și privat. Ședințele de psihoterapie online sunt potrivite pentru cei cu un program aglomerat sau pentru cei care locuiesc în zone geografice izolate. Terapeuții online oferă sprijin constant și pot ajuta la gestionarea simptomelor în timp real.
Nu multă lume știe acest lucru, însă burnout-ul poate fi resimțit și de către părinți. Acesta poate apărea atunci când se simt copleșiți de multiplele responsabilități ale vieții de familie. Stresul constant, lipsa timpului pentru ei înșiși și presiunea de a asigura binele copiilor pot duce la epuizare emoțională și fizică. În acest caz, terapia de familie poate fi o soluție benefică pentru a depăși burnout-ul. În cadrul terapiei, părinții pot explora și înțelege mai bine sursele stresului, pot comunica eficient pentru a rezolva conflicte și pot învăța strategii sănătoase de gestionare a stresului. Este important să se creeze un spațiu în care părinții să se simtă susținuți și să poată împărtăși deschis experiențele și emoțiile lor. Terapeutul poate oferi și instrumente pentru a dezvolta abilități de gestionare a timpului, precum și pentru a promova îngrijirea de sine și comunicarea empatică în familie. În cele din urmă, terapia de familie poate ajuta la reconectarea și întărirea legăturilor dintre membrii familiei, creând un mediu mai sănătos și mai echilibrat pentru toți.
Nu în ultimul rând, psihoterapia de cuplu joacă un rol important în gestionarea epuizării profesionale, deoarece abordează impactul acesteia asupra relației de cuplu. Psihoterapia de cuplu se concentrează pe îmbunătățirea comunicării între parteneri și identificarea și gestionarea conflictelor legate de stresul și provocările profesionale. Terapeuții de cuplu ajută la dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a susținerii reciproce și la găsirea modalităților de a face față împreună presiunii și stresului profesional.
Terapia în burnout poate fi extrem de utilă. În fiecare dintre aceste tipuri de terapie, profesionistul lucrează îndeaproape cu pacientul sau cuplul pentru a dezvolta strategii personalizate și pentru a încuraja recuperarea și menținerea unui echilibru sănătos între viața personală și cea profesională. Pentru a obține cele mai bune rezultate, este esențial să se înceapă terapia cât mai devreme posibil, pentru a preveni agravarea epuizării profesionale și pentru a recâștiga o stare de bine și funcționalitate optimă în viața de zi cu zi.
Așadar, acum știi ce e burnout, cum identifici acest fenomen, dar și ce poți face pentru a depăși problemele epuizării profesionale.
Sursă foto: Freepik.com
Referințe:
Burnout: A Review of Theory and Measurement
Job Burnout: A General Literature Review
