Te-ai simțit vreodată incomod sau anxios în anumite situații sociale? Ai experimentat vreodată bătăi rapide ale inimii, transpirație excesivă sau o senzație de sufocare atunci când trebuie să vorbești în public sau să întâlnești oameni noi? Dacă da, trebuie să știi că nu ești singur. Acestea sunt doar câteva dintre simptomele anxietății sociale, o afecțiune care afectează milioane de oameni în întreaga lume.
Anxietatea socială poate fi descurajatoare, împiedicându-te să te bucuri de interacțiunile sociale normale și să-ți atingi potențialul maxim. Dacă vrei să înțelegi mai multe despre această tulburare și despre cum să o gestionezi, citește mai departe acest articol. Vei descoperi cauzele profunde ale anxietății sociale, modul în care aceasta afectează sănătatea ta mentală și soluții eficiente pentru a face față acestui obstacol.
Meriți să te simți încrezător și să te bucuri de conexiuni profunde cu cei din jur, iar acest articol te va ghida pe drumul către eliberarea de anxietatea socială.
Cuprins:
1. Fobia socială – informații utile
Înainte de a discuta despre mai multe informații privind această tulburare, este esențial de menționat faptul că termenul de fobie socială utilizat în trecut a fost înlocuit cu cel de tulburare de anxietate socială. Chiar dacă există câteva diferențe privind simptomele care sunt de ajutor în diagnosticarea acestor afecțiuni, înlocuirea de termeni a avut loc deoarece noul termen cuprinde o varietate mai largă de frici și stări care fac parte din această tulburare. Așadar, diferența dintre cele două este într-o foarte mare măsură una cronologică, existând și mici diferențe în ceea ce privește simptomele pe care le experimentează anumite persoane în diferite cazuri.
Anxietatea socială este caracterizată de o teamă intensă față de situațiile sociale. Această problemă este adesea experimentată de oamenii care se află în diferite situații sociale nefamiliare, inclusiv în interacțiunea cu ceilalți, în simplul gest de a mânca în public sau în situațiile în care este nevoie să vorbești în public. Aceste frici sunt adesea alimentate de percepții negative despre sine și de teama de a fi ridiculizat de ceilalți, ceea ce poate duce la retragere socială crescută și evitare.
Anterior numita fobie socială, actualmente anxietatea socială este a treia cea mai comună tulburare psihică, cu cercetări care indică rate de preponderență cuprinse între 3% și 4% în copilărie și 9% în adolescență. Apariția anxietății sociale are loc de obicei între copilăria târzie și adolescență. Cu toate acestea, ea poate apărea la copiii de 7 sau 8 ani.
Anxietatea socială este o trăsătură prezentă în întreaga populație a lumii. Având în vedere povara pe care o poate avea asupra bunăstării individuale, este important ca oamenii să cunoască factorii de risc care stau la baza acestei tulburări.
Este important ca persoanele care suferă de anxietate socială să caute sprijinul familiei, prietenilor sau grupurilor de suport. Mai mult decât atât, o evaluare psihologică poate fi excelentă atât pentru adulții, cât și pentru copiii care se confruntă cu această tulburare. Aceste persoane trebuie să apeleze la psihoterapeuți, pentru că vindecarea trebuie făcută alături de oameni de încredere.
Este important de menționat că tratamentul adecvat poate duce la o ameliorare semnificativă a simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții. Dacă te confrunți cu anxietate socială sau suspectezi că ai fobie socială, este recomandat să consulți un specialist pentru evaluare și recomandări de tratament.
1.1. Anxietate socială – simptome
Anxietatea socială apare de obicei atunci când oamenii se tem de situații sociale în care anticipează părerile și acțiunile negative ale altora asupra lor sau au impresia că prezența lor îi va deranja pe cei din jur. Deși în cantități moderate anxietatea socială poate avea un rol pozitiv, asigurându-ne că ne adaptăm la normele sociale și evităm respingerea, atunci când devine excesivă și interferează cu funcționarea optimă zilnică, poate fi clasificată ca o tulburare de anxietate socială.
Unul dintre semnele distincte ale anxietății sociale este frica extremă și persistentă de umilire și de jenă. Persoanele care se confruntă cu anxietate socială se luptă în mod vizibil în situații sociale. Aceștia nu pot să aibă prea multe expresii faciale, evită să privească în ochi interlocutorii și întâmpină dificultăți în inițierea și menținerea conversațiilor, în comparație cu cei care nu suferă de o astfel de tulburare.
Teama de expunere la situații asemănătoare poate duce la evitarea activităților de zi cu zi, cum ar fi întâlnirea cu oameni noi sau vorbitul la telefon. Ca rezultat, toate acestea pot duce la izolare socială și reducerea interacțiunilor cu ceilalți.
Anxietatea socială are simptome atât fizice, cât și simptome care se observă la nivel comportamental. Printre cele fizice se numără:
- Transpirația;
- Senzația de greață;
- Tremor;
- Evitarea contactului vizual;
- Încordare;
- Înroșirea feței;
- Palpitații;
- Senzație de sufocare sau de leșin;
- Gânduri negative;
- Anticiparea negativă a evenimentelor sociale;
De asemenea, cele comportamentale pot fi:
- Senzația de „minte goală”;
- Frică acută de respingere și umilire;
- Conștiență de sine ridicată;
- Senzație de jenă permanentă în jurul oamenilor;
- Evitarea locurilor aglomerate;
- Evitarea interacțiunilor sociale;
1.2. Tulburare de anxietate socială – cauze
Cercetările recente indică faptul că nivelul de anxietate socială pare să crească la toate categoriile de vârstă în prezent. Studiile au arătat că utilizarea tot mai des a rețelelor sociale, precum și opțiunile de comunicare online sunt asociate din ce în ce mai des cu niveluri ridicate de anxietate socială.
Unii cercetători sugerează că astfel de interacțiuni, precum cele prin intermediul rețelelor sociale, pot înlocui într-o oarecare măsură conexiunea umană, generând un sentiment aparent de control și bucurie în mediul online, dar perturbând conexiunea socială și ducând la izolare. Pentru adolescenți, în special, percepția de siguranță a interacțiunilor sociale la distanță poate duce la o retragere treptată în singurătate. În acest caz, perspectiva interacțiunilor sociale normale riscă să devină din ce în ce mai provocatoare.
De asemenea, există și alți factori care pot contribui la apariția fobiei sociale, inclusiv factori genetici, dezechilibre chimice în creier, traume sau experiențe negative din copilărie și modele de comportament învățate. Anxietatea socială este o tulburare complexă, iar studiile privind patologia indică implicația mai multor părți ale creierului în generarea senzației de frică și anxietate asociată acestei afecțiuni.
Atunci când vine vorba de factorii implicați în anxietatea socială există atât influențe genetice, cât și factori de mediu. Factorii genetici includ prezența unei tulburări de anxietate în familie, sugerând o predispoziție ereditară pentru dezvoltarea anxietății sociale. În același timp, factorii de mediu pot juca un rol important. Traumele din copilărie, cum ar fi abuzul sau neglijența parentală, pot contribui la dezvoltarea și agravarea anxietății sociale.
Cercetătorii investighează și ipoteza conform căreia stresul și alți factori de mediu pot contribui la apariția și exacerbarea anxietății sociale. Experiențele traumatice sau situațiile stresante pot avea un impact asupra modului în care creierul procesează și răspunde la stimuli sociali, conducând la dezvoltarea anxietății sociale.
Este important de menționat că anxietatea socială este rezultatul unei combinații complexe de factori genetici și de mediu, iar contribuția exactă a fiecărui factor poate varia de la individ la individ. Studiile continuă să exploreze aceste aspecte, pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate și pentru a dezvolta tratamente mai eficiente pentru anxietatea socială.
2. Exerciții pentru anxietate socială – ce poți face?
Anxietatea socială are un impact mare asupra vieții individului, afectând multiple aspecte ale funcționării sale și diminuând starea generală de bine. De exemplu, persoanele cu anxietate socială sunt mai susceptibile să devină victime ale agresiunii. Tot ele prezintă un risc crescut de a renunța la studii sau de a obține rezultate mai slabe în ceea ce privește competențele academice. De asemenea, au tendința de a avea mai puțini prieteni, sunt mai puțin predispuși să se căsătorească sau să divorțeze și să aibă copii. La locul de muncă, raportează mai multe zile de absență și performanțe mai slabe.
De aceea este foarte important ca anxietatea socială și, odată cu ea, simptomele să fie reduse. Aceste rezultate pot fi obținute numai cu ajutorul ședințelor de psihoterapie individuală. Aceste întâlniri cu un psihoterapeut îți pot deschide noi orizonturi în ceea ce privește propria persoană, iubirea de sine și valorile personale.
În cadrul terapiei, psihoterapeutul va evalua și înțelege în profunzime experiențele tale, gândurile și emoțiile asociate anxietății sociale. Ședința poate include examinarea evenimentelor trecute, a relațiilor sociale și a modului în care te percepi într-un context social.
Terapeutul te poate ghida în exerciții de expunere controlată la situațiile sociale care îți provoacă anxietate, într-un mod sigur și susținut. Acest lucru te va ajuta să reduci treptat anxietatea și să-ți dezvolți abilități de gestionare eficiente.
Mai mult, psihoterapeutul te poate ajuta să identifici și să examinezi convingerile și așteptările negative legate de sine și de interacțiunile sociale. Împreună, puteți explora și schimba aceste convingeri nerealiste sau prea critice, ajutându-te să-ți construiești o perspectivă mai sănătoasă și mai pozitivă asupra ta și asupra interacțiunilor cu ceilalți.
Există mai multe exerciții și tehnici care pot fi utile în gestionarea anxietății sociale. Este important să ții cont că fiecare persoană este unică și ceea ce funcționează pentru un individ poate să nu funcționeze la fel de bine pentru altul. Exercițiile de respirație sunt cele mai comune, dar și foarte eficiente. Reprezintă o tehnică simplă, dar eficientă pentru a-ți calma sistemul nervos și a reduce anxietatea. Inspiră adânc și încet pe nas, ține aerul câteva secunde, apoi expiră încet pe gură. Concentrează-te pe respirație și simte cum aerul umple și părăsește corpul tău. Repetă acest exercițiu de câte ori ai nevoie până când simți că anxietatea se reduce.
De asemenea, pentru unele persoane funcționează exercițiile de relaxare musculară progresivă. Această tehnică implică contractarea și relaxarea în mod conștient a diferitelor grupe de mușchi din corp. Începe cu mușchii feței și progresează către cei de la gât, umeri, brațe și așa mai departe. În timp ce te concentrezi asupra fiecărui grup de mușchi, contractă-i timp de câteva secunde și apoi eliberează tensiunea. Acest exercițiu te ajută să devii mai conștient de corpul tău și să eliberezi tensiunea acumulată.
Pe acestea și multe altele le poți descoperi și poți învăța să le aplici pentru a minimiza simptomele pe care le simți atunci când te afli în situații sociale incomode.
3. Anxietatea socială la copii – cauze, simptome și tratament
Diferiți factori sunt implicați direct în influența apariției anxietății sociale în copilărie, inclusiv inhibiția comportamentală, interacțiunile părinte-copil și relațiile cu cei din jur. Dificultățile sociale și de comunicare, care includ probleme legate de comportamente sociale sunt frecvente în rândul copiilor cu anxietate socială. De exemplu, copiii cu anxietate socială prezintă, în mod obișnuit, evaluări mai scăzute ale competențelor sociale și ale relațiilor cu colegii în timpul interacțiunilor sociale din școală, comparativ cu copiii fără anxietate.
Cercetările arată că adolescenții și copiii cu simptome de anxietate socială care au participat la programe de terapie pentru îmbunătățirea abilităților sociale și relațiilor cu colegii au prezentat îmbunătățiri în abilitățile sociale și reducere a simptomelor, comparativ cu cei care nu au participat la astfel de ședințe. Anxietatea socială la copii trebuie depășită, iar acest lucru se face cu ajutorul specialiștilor.
Anxietatea socială se vindecă, însă ea trebuie tratată alături de un profesionist. În cazul copiilor sunt recomandate ședințe de psihoterapie de familie, pentru că părinții sunt foarte importanți în acest proces. De asemenea, terapia de cuplu este importantă pentru familiile care experimentează anxietate socială și nu numai.
Așadar, anxietatea socială trebuie tratată ca pe o problemă destul de serioasă atunci când interferează în mod negativ cu viața ta și te împiedică să trăiești la maxim fiecare clipă. Ia în considerare informațiile și sfaturile de mai sus și nu ezita să ceri ajutorul!
Sursă foto: Unsplash.com
Referințe:
Are Social and Communication Difficulties a Risk Factor for the Development of Social Anxiety?
The etiology of social anxiety disorder: An evidence-based model
Social anxiety in young people: A prevalence study in seven countries
